Rosiori  de  Vede

                                                                                                                             LAT 44*6'41'' LONG 24*59'39''

 

 

Home

Educatie

Istorie

Contact

 

 

 

 

 

 

Municipiul Rosiorii de Vede : asezare si istorie

Principalele caracteristici ale asezarii localitatii Rosiori de Vede

Cadrul Geografic Orasul Rosiori de Vede este situata in partea de Vest a judetului Teleorman,in lunca raului Vedea,la 35 km distanta de municipiul Alexandria-resedinta judetului si la 125 km de municipiul Bucuresti capitala tarii.

Localitatea se gaseste la intretaierea paralelei de 44°07´ latitudine nordica cu meridianul de 25° longitudine estica.Orasul s-a dezvoltat pe malul drept al raului Vedea, intr-un loc de important trafic comercial datorat trecerii trecerii pe aici,inca din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri,ca “drumul lui Traian”si “drumul oii”.      

Pozitia geografica favorabila a constituit unul din motivele pentru care secole de-a randul pe aceste meleaguri s-a aflat resedinta judetului Teleorman, sediul Plasii Raionulu  

RELIEFUL teritoriului pe care il ocupă oraşul Roşiorii de Vede, dupa harta hipsometrică a Atlasului geografic al R.S Romania tiparită in anul 1974,este caracteristic părţii de vest-centrală a Câmpiei Române desparţită aici,de valea râului Vedea,in două compartimente : Găvanul Burdea-la răsărit si Campia Boian la apus.

In zona  Roşiorii de Vede, pe malul drept  al râului care completează numele oraşului, relieful se incadrează in caracteristicile Campiei Boian.Terenul este neted,cu o inclinare  generală de la nord-vest spre sud-est, aproape imperceptibilă in oraş,localitatea fiind desfaşurată ca o fâşie ingustă, perpendicular pe direcţia generală de inclinare a solului.

Câmpia din jurul oraşului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov si Urlui.Intravăile sunt inguste ,având laţimea de numai 500-1000 m intre Vedea si Bratcov si Urlui.

GEOLOGIE Din punct de vedere geologic, teritoriul orasului se suprapune pe unitatea din fata Carpatilor, denumita Platforma Moesica. La suprafata intalnim depozite cuaternare formate din aluviuni constituite din maluri, nisipuri si pietrisuri ce corespund holocenului. Urmeaza apoi, spre adancime, depozite ale unui regim marnos (marne cu intercalatii nisipoase, argile, nisipuri si pietrisuri) care s-au depus intr-un regim lacustru din pleistocenul mijlociu. Aceste structuri se suprapun stratelor de Fratesti – formatiune intalnita pe intreg teritoriul judetului Teleorman. Ele sunt cosntituite in partea superioara din nisipuri fine, iar la baza din piet.

CLIMA este corespunzatoare zonei temperat-continental excesiva care se caracterizeaza prin amplitudini termine foarte mari,cantitati reduse de precipitatii,ploi torentiale in anotimpul de vara si peritada secetoasa in toate anotimpurile .Media cea mai coborata se inregistreaza in luna ianuarie ,ea fiind de -3,5°c, iar cea mai ridicata medie o avem in luna august,ea ajungand la 22,5°c .Valori extreme s-au inregistrat la 25 ianuarie 1942,gerul atingand -34,6°c si 20 august 1945, cand mercurul termometrelor a urcat pana 41,7°c.

                                                     Patrascu_Emilia_3_2

                                                                            Temperatura medie lunara a aerului (1965-2005)       

 Precipitatiile medii multianuale inregistrate in oras sunt de 567,9 mm.Caracterul continenetal al climei se prezinta si in acest caz prin limitele  largi ale amplitudinei.Astfel, cea mai redusa cantitate de precipitatii cade in luna februarie (34 mm) iar cea mai mare in luna iunie (77,7 mm).    

                                                                      Patrascu_Emilia_3_3

                                                                     Cantitatea de precipitatii cazuta intre 1997-2000

APELE. Raul cel mai important al judetului, Vedea,trece prin marginea estica orasului Rosiorii de Vede scaldandu-i teritoriul de la podul CFR de pe calea ferata Rosiori-Costesti, pana dincolo de intersectia starzii Calea Dunarii cu Drumul National nr 6 pe o lungime de 9.1 km.

 Raul cel mai important al judetului,Vedea,trece prin marginea estica orasului Rosiorii de Vede. In zona orasului, Vedea are o albie minora cu o latime de 20 m si adancimea de 3-3.5m marginita pe ambele parti de maluri drepte pe aproape tot sectorul. Albia serpuieste cam pe linia mediana a luncii, dupa care se apropie de versantul stang,mai inalt. Paraul Urlui este un afluent de stanga Calmatiuilui, tributar Dunarii si are un curs permanenet chiar de la obarsie

                                                                       Patrascu_Emilia_3_4                                                                 

                                                                                             Raul Vedea

SOLURILE ce se intalnesc pe teritoriul orasului sunt de tipul solurilor de lunca,de la cele mai recente (aluviuni si Solari aluviale slab dezvoltate)pana la cele mai evoluate spre diferite tipuri genetice.Mai intalnim Solari brun-roscate de padure pe pante si pe campul care se intinde intre Vedea si Bratcov,cernoziomuri levigate pe interfluviile dintre Bratcov si Urlui,precum si cernoziomurile carbonatice castanii corespunzatoare unor zone cu precipitatii mai reduse si pe care se cultiva plante cerealiere si leguminoase rezistente la seceta(grau,orz,floarea soarelui,porumb,mazare si vita de vie).

In jurul si in perimetrul orasului un se poate vorbi despre bogatii ale subsolului .Totusi au o destul de mare importanta nisipurile si pietrisurile din terasele si mai ales sin albia minora a raului Vedea, care sunt folosite ca materiale de constructie,ca si  argila din sud-vestul orasului.

VEGETATIA se caracterizeaza prin religve ale vestitelor paduri teleormane,care a  inconjurat orasul pana la mijlocul secolului trecut.Pe malul stang al Vezii se pastreaza padurea de lunca cu arbori de esenta moale, intre care s-au instalat stejarul pedunculat si brumariu,ulmul,teiul,farsinul,carpenul si jugastru.

Tot aici intalnim marul si parul paduret.La acestea se adauga subarboretul care cuprinde soc,catina,sanger,gherghinar,maces etc.

Stratul ierbos din zona padurita este alcatuit din plante hidrofite cu crestere viguroasa,dintre care amintim: laptele cainelui,pastisa,umbra iepurelui,mierea ursului ,iar in poieni cresc palnte xerofite,precum cimbrul,absida,margelusa sau iarba fiarelor.

In preajma Bratcovului si a Urluiului, mai ales in zona lacurilor,s-au dezvoltat plante acvatice propriu zise, ca iarba broastelor,nuferi,broscarita,linte,iar pe maluri rogoz,pipiring,papura,staff,stanjeni de balta etc.

Capatul de sud-vest al teritoriului administrativ al orasului iese din zona padurilor de stejari si se inscrie in zona de silvostepa,unde predomina salcamul(des intalnit sub forma de plantatii)si pajistile cu pir gros si numeroase buruieni.

LUMEA ANIMALA este destul de heterogena si specifica acestei zone.Dintre mamifere gasim:lupul,vulpea,viezurele,caprioara salbatica,mistretul si iepurele,cu mentiunea ca numarul lor se diminutaza continuu.Dintre pasari,cele mai des intalnite sunt :corvidele(ciora,cotofana,stancuta),ciocanitoarea,pitigoii,graurii,cucii,mierlele si mai de curand fazani si pasarin de balta,iar din ce in ce mai rar,prepelite,dropii,potarnichi in lanurile de grau.

Dinre  reptile intalnim gusterul,soparle si serpi,iar dintre batracieni broasca  comuna si broasca rosie de padure. Daunatorii animali sunt reprezentati de popandau,soarecele de camp si harciogul,pe care-i intalnim in zona silvostepica a teritoriului.

Prin amenajarea iazurilor piscicole de pe apa Urluiului a reinviat vechea indeletnicire  a localnicilor pe baza unui bogat patrimoniu piscicol,in care predomina crapul ,caracuda,cararul,linul,rosioara ,obletul,la care se adauga in numar mai mic somnul si salaul.Parte din acesti pesti ii intalnim si pe apa Vezii, in plus cleanul si porcusori ,dar fauna piscicola a acestei ape este pe cale de disparitie datorita scadarii debitului raului si mai ales poluarii sale permanente.

Toate acestea :campia,padurile,teraselesi valea Vezii,locuri bune pentru agricultura,vanat si pescuit au oferit conditii prielnice de locuire si de viata inca din cele mai vechi timpuri. Iata de ce pe aceste locuri s-au dezvoltat asezari omenesti unde localnicii,ca totii Romaní din spatiul carpato-danubiano-pontic, si-su faurit istoria prin fapte cotodiene de munca si lupta strans impletite cu asezarea,infatisarea si bogatia pamantului de aici.

Pe scurt: Istoria unei asezari este legata , intre altele,de pamantul pe care il locuieste. Odata cu trecerea timpului si dezvoltarea civilizatiei,datorita cresterii numerice si calitative a mijloacelor tehnice de care omul s-a folosit pentru modificarea naturii, insemnatatea amplasamentului geografic al unei localitati scade, dar nu va disparea niciodata. Orasul Rosiori de Vede situandu-se in partea de vest a judetului Teleorman, in lunca raului Vedea a constitui unul din motivele pentru care secole de-a randul pe  aceste meleaguri s-a aflat resedinta Judetului Teleorman. Relieful este  caracteristic părţii de vest-centrală a Câmpiei Române desparţită aici,de valea râului Vedea,in două compartimente : Găvanul Burdea-la răsărit si Campia Boian la apus. Clima este corespunzatoare zonei temperat-continental excesiva care se caracterizeaza prin amplitudini termine foarte mari,cantitati reduse de precipitatii. Solurile ce se intalnesc pe teritoriul orasului sunt de tipul solurilor de lunca,de la cele mai recente (aluviuni si Solari aluviale slab dezvoltate) pana la cele mai evoluate spre diferite tipuri genetice. Vegetatia se caracterizeaza prin relieve ale vestitelor paduri teleormane, care au  inconjurat orasul pana la mijlocul secolului trecut. Lumea animala este destul de heterogena si specifica acestei zone. Dintre mamifere gasim: lupul, vulpea, viezurele, caprioara salbatica, mistretul si iepurele, cu mentiunea ca numarul lor se diminutaza continuu.Dintre pasari,cele mai des intalnite sunt: corvidele (ciora,cotofana,stancuta), ciocanitoarea, pitigoii, graurii, cucii, mierlele si mai de curand fazani si pasarin de balta,iar din ce in ce mai rar, prepelite, dropii, potarnichi in lanurile de grau.

 

 Istorie

1385

Prima atestare documentară a localităţii Rosiori de vede, judeţul Teleorman.

           

Rosiorii de Vede este un municipiu situat in inima Campiei Romane, in judetul Teleorman, Muntenia, Romania. Orasul s-a regasit in documentele vechi sub numele de Russenart. *Istorie Exista mai multe variante privitoare la originea numelui municipiului Rosiorii de Vede din zilele noastre (cunoscut in trecut mai ales ca Russenart, Rusi sau Rusii de Vede).

Inainte de intemeierea celui de-al doilea tarat vlaho-bulgar, cetatea Cerven (Rosu) – situata pe o stanca uriasa de pe raul Lomul Negru, la aprox. 30 km. sud de Giurgiu, in actuala Bulgarie - a fost centrul uneia dintre „imparatiile” valahe, aflate in valtoarea multor prefaceri statale si a migratiilor; intr-o permanenta disputa, inegala insa, cu imperialii bizantinii. Orasul avea, pe la 1200, peste zece mii de locuitori, fiind cea mai mare asezare dintre Dunare si Balcani. Numele sau provine de la conducatorul cetatii - Imparatul Rosu (Cerven in slava). Acesta, pentru a sfida Tarigradul, se purta in mantie rosie; rosul - purpura - fiind insemnul puterii imparatului bizantin. Dupa rascoala Asanestilor impotriva imperialilor (1186), Ioan Asan I (unul dintre cei trei frati vlahi conducatori ai rascoalei) s-a casatorit cu Maria, fiica ultimului imparat de la Cerven, iar cetatea va intra in componenta noului tarat. Numele Mariei mai este redat in unele scrieri slavone prin Moria. Ioan Asan si toti cei care ii vor urma la domnie, in Tirnovo, pana la sfarsitul imparatiei vlaho-bulgare, vor purta nu doar cizme si tunica de culoare rosie, asemenea imparatilor romei, ci mantia rosie a tatalui Mariei, imparatul de la Cerven, dupa cum se poate vedea si in Evangheliarul tarului Ioan Alexandru, ginerele lui Basarab I. Intr-o scriere apocrifa slava, din secolul al 11-lea, - „Povestire despre proorocul Isaia”- se spune ca aceasta vestita cetate a tracilor ar fi fost rezidita de catre imparatul Ghega, poreclit Otdelean (cel cu tara aparte, in traducere), iar Sinodiconul lui Borila face pomenire de trei mitropoliti ai Cervenului. Din 1965, de cand se sapa organizat la cetatea Imparatului Rosu, a inceput sa prinda contur o adevarata capitala valaha uitata: ruinele a doua mitropolii, a 15 biserici, a zeci de palate, strazi si fortificatii nesfarsite. In 1388, Cervenul este cucerit de catre turci, prin incendiere, dupa cum graieste cronica lui Mehmed Nesri. Lipsita de apa, cetatea de pe stanca va arde asemenea unei uriase torte, zile si nopti la rand, sub privirile pline de resemnare ale sutelor de calugari din sihastria ctitorita odinioara de Rosu Imparat in „craterul” de la Ivanovo, din apropiere. Multi dintre locuitorii orasului insa, de foarte multi ani, pornisera in bejanie, temandu-se de continua amenintare otomana ( Cervenul mai fusese incendiat in doua randuri, la scurte intervale). In special negustorii si mestesugarii vor cauta locuri mai sigure. Dupa unele izvoare, o parte din acestia se vor a  eza langa vechea cetate Sexaginta Prista, denumind noua asezare Rusi( sositi din cetatea lui Rosu), astazi Ruse; altii vor merge mai departe, la nord de Dunare, stabilindu-se intr-un mic targ de pe raul Vedea care, in scurta vreme, va cunoaste o ascensiune rapida si va prelua numele lor - Rusii de Vede.

 

Prima mentiune documentara clara a orasului este facuta insa in anul 1385, cand doi cunoscuti pelegrini germani Peter Sparnau si Urlich von Tennstadt, in drumul de intoarcere de la Ierusalim, au facut un popas la Russenart, si au scris despre acest oras in jurnalul lor de calatorie. Traducand pluralul de la „Rusi” in limba germana, rezulta cuvantul Russen, la care pelegrinii germani au adaugat sufixul „art”, reprezentand primele litere ale cetatii fortificatiei Arcinna sau Artina de pe Limes Transalutanus (Valul lui Traian), menita a apara orasul ce se dezvoltase intre dealul de la apus (parte a limesului) si „Apa Vanata” Vedea.

A doua mentiune documentara este la 1394, odata cu impartire administrativa a tarii, realizata in vremea domniei lui Mircea cel Batran, cand devine resedinta judetului Teleorman, statut de care orasul se va bucura mai bine de 400 de ani. In acest rastimp, Russenartul (sau „Rusii de Vede”, cum i se mai spunea in secolele trecute) este participant activ la toate marile evenimente din istoria framantata a poporului roman. *Cronologie Monumentul din Rosiorii de Vede ridicat in cinstea eroilor morti in Razboiul pentru intregirea neamului din 1916-1919

Orasul se afla asezat peste fundatiile unui castru roman care facea parte din Limes Transalutanus (sec.III.en).

                                                           Limes Transalutanus (sec.III.en).

 

-- Prima atestare scrisa se afla in intinerariul pelerinilor germani Peter Spornau si Ulrich von Tennstondt din 1385 “De la Sistor am mers la Russenart” (Rusii de Vede).

-- Cea dintai mentiune intr-un izvor intern, se gaseste in hrisovul dat de Neagoe Basarab manastirii Cutlumuz de la Athos (1512-1513). Sunt mentionate asezarile Sarbii si Rusii.

-- Prima consemnare a numelui complet sub forma “Rusii de Vede” se afla in actul emis de Radu de la Afumati la 18 mai 1526.

-- In sec. XVI devine capitanie pentru corpul calarasilor.

Era deja resedinta judetului Teleorman.

Cezar Bolliac afirma ca Mihai Viteazul a daruit mosia Rusii de Vede calarasilor sai de acolo.

-- In 1689 este gazduit la Rusii de Vede, Constantin Voda Brincoveanu aflat in conflict cu generalul imperial Heissller.

-- In sec. XVIII orasul este consemnat in hartile europene ca resedinta judeteana (Harta d'Hongrie de la Transilvanie de 6 de L'isbe-20 mai 1717). Harta franceza din 1743 intitulata le Royanme de Hangrie, harta lui Rizzi Zanani, Principati de Moldavia e Valachia din 1782 sub forma Rusa.

-- In sec. XVIII a fost inchinata manastirii Sf. Spiridon Nou din Bucuresti de catre Alexandru Scarlat Ghica, ctitorul acestei manastiri.

Au fost emise acte de inchinare la 2 iunie 1768 si 15 ianuarie 1769.

In urma acestei masuri abuzive va incepe o lunga lupta a rosiorenilor contra egumenilor manastirii care va dura pana in 1864.

-- Judetul Teleorman beneficia inca din sec.XVIII de un oras Rusi si doua targuri: Zimnicea si Mavrodin. Toate trei erau pe mosii inchinate sau boeresti. Deci nu era nici un centru urban liber.

-- In 1819 judetul Teleorman avea 10 (zece) plasi impartite in trei categorii.

-- plasi “ce se socotira in mai buna stare”: Vedea, Mijlocul de Sus, Mijlocul de Jos, Targul si Teleormanul;

-- Cotmeana, Marginea de Sus si Marginea de Jos ;

-- “cu totul napastuite”: Teleormanul de Sus si Teleormanul de Mijloc

In anul 1821 orasul Rusii de Vede era transformat de Tudor Vladimirescu in punct de supraveghere a miscarii turcilor la Dunare.

 

Este ocupat definitiv si incendiat de turci.

-- Prin tratatul de pace de la Adrianopol din 1829 s-a indepartat monopolul turcesc asupra comertului si s-au amplificat legaturile pe Dunare.

Ca urmare a crescut rolul oraselor porturi.

Pentru curmarea epidemiilor s-au infiintat carantine pe Dunare in judetul Teleorman la Zimnicea.

 

-- In 1831 Rusii de Vede era singurul oras al judetului.

Aici se practicau 20 de meserii in care lucrau 193 de persoane.In oras isi desfasurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 caldarari,14 boiangii, etc.

 

-- Pe exercitiul financiar 1833-1834, Rusii de Vede inscrie la venituri cifra de 13.298,72 lei, in timp ce Zimnicea asigura 8553 lei, iar Mavrodinul 5584,48 lei.

 

-- In 1834 iulie 1, infiintarea orasului Alexandria pe mosia Bacaeanca

 

-- In 1835 orasul Rusii de Vede, avea 669 gospodarii, fiind al optelea oras al Tarii Romanesti.

 

-- Judetul Teleorman avea in 1835 un numar de 230 asezari, cele mai mari fiind Mogosoaia (224 gospodarii), Belitori (215), Gavanesti (178) etc.

Locuitorii din Magurele fac repetate cereri de Divan pentru a li se permite infiintarea unui oras liber in cadrul judetului Olt din care faceau parte.

 

-- In 1835 este elaborat “Proiectul pentru mutarea orasului Slatina la Turnu in judetul Olt”, aprobat de Sfatul Administrativ Extraordinar din 18 decembrie 1835.

 

-- 1836 iulie, este trimis Domnitorului un protest din partea locuitorilor Slatinei, semnat de peste 120 de persoane.

 

-- 1837 19 martie, este intocmita “Dela pentru mutarea tahturilor (institutiilor judetene) acarmuirilor Teleorman la Zimnicea si Olt la Turnu”.

Hotararea este luata prin decizia Departamentului Treburilor din 1454 si respectiv 1455 (cea pentru Teleorman).

 

-- 1837 aprilie – mutarea provizorie a capitalei judetului Teleorman la Zimnicea.

 

-- 1838 reordonarea localitatilor tarii prin care judetul Teleorman pierde 55 sate si dobandeste 12 localitati de la Olt, printre care si noul oras liber Turnu.

Tot in 1838 se elaboreaza “Proiectul pentru gazduirea resedintei Teleormanului la slobodul oras Turnu”. Este aprobat de domnitorul Alexandru Ghica la 17 iulie 1838.

Locuitorii orasului Turnu proveneau din 13 localitati: Magurele 68, Flaminda 19, Odae 13, Caracal 6, Bucuresti 5, Alexandria 2, Rusi 1, etc.

 

-- 1840 aprilie 28 “Dela atingatoare da hrisovul domnesc al orasului Alexandria din judetul Teleorman” in care se explica modul in care a fost alcatuit incepand din 1834, noul oras liber. *Geografie Stravechiul Russenart a luat fiinta in inima Campiei Romane si in centrul Teleormanului istoric, intre coline domoale si palcuri ramase din vestita Padure Nebuna (a Deleormanului), ce a dat numele acestui tinut. O asezare urbana campestra, dar cu imprejurimi incredibil de pitoresti si cu traditii seculare, ce dau farmec, lumina si o anumita intimitate acestor locuri, de intensa traire spirituala. Russenartul multicentenar sau municipiul Rosiorii de Vede (asa cum este denumit oficial in zilele noastre) s-a dezvoltat pe malul drept al raului Vedea si este strabatut de paraul Bratcov in partea sa de sud si de vest.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    Un produs Getax soft

Ajutor

Home